- 30%

Din tainele vietii si ale universului – Spiritualitate – Prestige

Vandut de librex.ro

SKU: df014c12b266 Categorii: , Tag:

lei99.00 lei69.30

100 în stoc

Cumpara Acum

PRETURILE POT SUFERI MODIFICARI

Descriere  Din tainele vietii si ale universului , de  Scarlat Demetrescu. „M-am hotărât să dau la iveală acest tratat pentru ca omul să-şi potolească întrucâtva setea de a cunoaşte marile mistere ce-l înconjoară. Ştiu de pe acum că, după ce va parcurge câteva pagini, cititorul se va opri din lectură, punându-şi întrebarea: Dar de unde ştie autorul cărţii de aceste mistere ale universului?” Întrebarea e firească şi merită să primească un răspuns. Prezenta lucrare este fructul comunicărilor entităţilor spirituale superioare, Lumini ale Cerului, care au revelat Adevărul câtorva iubiţi fraţi ai lor de pe pământ. La aceste comunicări am adăugat, în prima carte a lucrării, cunoştinţele ezoterice publicate până în prezent, în a doua carte vorbind doar Cerul prin trimişii săi. Aşadar această lucrare este un mănunchi de cunoştinţe adunate de la diferiţi autori, din relatările marilor lucizi spirituali pe care i-a avut pământul până acum, dar mai ales din comunicările primite de la marile Lumini cereşti. Desigur, adevărurile descrise în acest tratat vor depăşi înţelegerea mulţimii. Numai entităţile spirituale evoluate le vor înţelege, aprecia, sorbi cu nesaţ, până la ultima pagină. Cei care încă nu se ridică la nivelul acestor destăinuiri, vor zâmbi, socotindu-le fantezii, rătăciri ale unor minţi bolnave. Acestora le recomand cu insistenţă să închidă cartea şi să nu o mai citească, deoarece, într-adevăr, le tulbură mintea şi mersul vieţii. Să dea Domnul ca Lumina, ca adevărurile expuse în această operă, să se reverse în sufletele semenilor mei, iar razele ei binefăcătoare să-i conducă pe calea binelui şi a iubirii. Comparând viaţa omului primitiv cu aceea a omului din ţările civilizate de azi, constatăm o prăpastie imensă. Într-adevăr, în primele timpuri omul era atât de neştiutor, încât îşi ducea viaţa aproape ca un animal. Gol, flămând, gonit de fiare, omul rătăcea să-şi astâmpere foamea, când pe marginea mărilor – adunând plantele sau animalele aruncate de valuri, când prin păduri – culegând fructele arborilor, când prin câmpii – smulgând rădăcini şi tulpini suculente. Azi omul civilizat se răsfaţă în locuinţe comode şi somptuoase, îşi procură hrană peste necesar, se împodobeşte cu haine scumpe, iar mintea i se înalţă de la preocupările animalice de altădată la probleme subtile, invenţii minunate, descoperiri ştiinţifice, subiecte care ajung până la infinit: suflet, spirit, nemurire, Tatăl – Creatorul lumilor. Cu toată această ascensiune infinită a minţii omeneşti, adâncindu-se în studiul materiei şi al forţelor ce o animă, savantul constată că este înconjurat de o infinitate de enigme, de o serie nesfârşită de mistere. Într-adevăr, suntem foarte departe de punctul de unde am pornit, dar mai este mult până la ajungerea progresului final, destinat globului terestru pe care vieţuim. Azi comunicăm peste mări şi continente, zburăm spre înălţimile cerului şi străbatem adâncul mărilor. Ne minunăm de câte ştim, de câte am realizat, şi cu toate acestea, atâtea probleme frământă mintea omenească, aşteptându-şi soluţia, încât ne îngrozim de numărul şi profunzimea lor. Comparând cunoştinţele noastre actuale cu cele pe care ni le rezervă viitorul, obţinem o relaţie asemănătoare cu raportul dintre o picătură de apă şi apa unui ocean. Cunoaştem multe, dar cu toate acestea, putem spune că nu ştim nimic, faţă de câte suntem chemaţi să aflăm. Azi omenirea a făcut un pas pe treapta evoluţiei, motiv pentru care nu mai este nevoie ca aceste cunoştinţe să fie atât de ascunse. Nu se mai şoptesc la ureche, nu se mai propovăduiesc prin păduri, temple ori munţi izolaţi, ca în alte vremuri, ci se scriu şi se pun la îndemâna tuturora; dar chiar şi în zilele noastre încă nu pot fi înţelese decât de foarte puţini. Omul a ajuns azi la un alt nivel moral şi intelectual, şi pentru a se înălţa, i se oferă asemenea cunoştinţe, asimilate cu nesaţ de cei chemaţi, de cei pregătiţi spiritual. Aceste cunoştinţe vor contribui la schimbarea conduitei omului, la lărgirea orizontului concepţiei sale despre viaţă şi natură, pregătindu-l pentru o viaţă mai bună şi mai iubitoare.   Cititorule, citeşte cu răbdare şi atenţie această carte de ştiinţă şi filosofie cerească, pentru că îţi va lumina şi înălţa sufletul.”   Scarlat Demetrescu     Fragment din volumul Din tainele vietii si ale universului , scrisa de Prof Scarlat Demetrescu : „Omul a trecut prin trei faze in existenta sa pe Pamant Stii bine ca noi, duhurile, suntem impartite in diferite grade, dupa evolutia prin care am trecut. Fiecare urmarim sa aflam ceea ce nu cunoastem inca, si pentru aceasta ne stau la dispozitie doua cai: ne zbatem sa aflam adevarurile, direct prin noi insine, sau daca este imposibil, ne adresam celor ce ne-au depasit cu scoala lor, fiind pe plan evolutiv la o distanta de miliarde de ani de noi. De multe ori va puneti intrebari ramase fara raspuns. Noi duhurile cu posibilitati mai mari decat voi si un camp mai vast de cunostinte, indraznim totusi mai mult decat voi si punem intrebari de felul: Unde locuieste Creatorul? De ce nu ne permite sa cunoastem anumite adevaruri inainte de vreme? Ne framanta multe intrebari, caci si noi suntem curiosi ca voi, si pe noi ne arde dorinta de a fi luminati asupra multor probleme. Iata o problema arzatoare: De ce planta, animalul si omul e diferentiat in doua forme, una feminina si alta masculina? Primind raspunsul la aceasta intrebare doresc sa-l impartasesc cu voi, desi este una din marile taine ale Cerurilor. Nu ni se permite sa vorbim pe larg despre acest subiect oprit pentru omul trupesc, dar ni s-a dat invoirea sa va dezvaluim cate ceva. Mai intai trebuie sa stiti ca in lumea fluidelor nu exista forme pamantesti, diferentiate in sex. Asadar sexul lipseste in lumea spatiilor ceresti. Noi, duhurile umane, nu suntem nici barbati, nici femei, si cu toate acestea intelepciunea Creatorului a stabilit ca vietuitoarele fizice sa aiba sex. Omul sau animalul nu se naste la intamplare intr-un sex masculin sau feminin. Totul e voit si oranduit de sus. Dar sa retineti bine ca acelasi duh trebuie sa cunoasca scoala formei de viata a sexului masculin, precum si scoala formei de viata a sexului feminin.   uprins:   Inchinare… 5 Precuvantare… 7   Cartea intaia … 13   Existenta lumilor invizibile… 15 Corpul fizic al omului… 21 Trupul… 21 Corpul vital… 27 Centrele de activitate ale corpului vital… 34 Corpul planetar sau terestrian al omului… 49 Functiile corpului planetar… 53 Corpul solar… 61 Corpul gandurilor… 63 Moartea… 74 Actul mortii… 81 Concluzii… 104 Judecata, viata si ocupatia duhului… 106 Judecata duhului    106 Viata duhului in spatiu… 109 Ocupatia duhului in spatiu… 114 Reintruparea… 124 Argumente aduse in sprijinul legii reintruparii… 138 Probele reintruparii… 146 Procesul reintruparii… 156 Regresie hipnotica… 174 Destinul omului… 180 Influenta gandurilor, dorintelor si faptelor in formarea destinului… 182 Destinul colectiv    196   Cartea a doua … 201   Comunicari din Cer… 203 Se cere tacere initiatului… 203 Pamantul este scena, iar oamenii sunt actorii… 206 Duhul isi construieste viitorul sistem cerebral conform destinului sau… 227 Duhul nu mai revine pe urmele evolutiei sale… 232 Trecutul si viitorul… 234 Fiecare om are un veghetor… 237 Visul… 238 Idei despre creatie… 242 Ierarhia cereasca… 245 De ce a venit pe Pamant marele Guvernator solar?… 248 Combinarea si asimilarea fluidelor… 250 Evolutia duhurilor planetare… 252 Din ce este format un fluid?… 253 Pretutindeni exista viata, deoarece pretutindeni exista materie vie… 256 Evolutia de la piatra la om… 259 Cititorii gandurilor… 263 Fotografierea duhurilor… 265 Omul trupesc este instrumentul duhurilor… 266 Cauza activitatii… 269 Copilaria duhului… 271 Opera materializarilor… 273 Producerea sunetelor si vorbirii directe a duhurilor… 278 Pazirea legilor aduce fericire, incalcarea lor – nefericire… 283 Templul stiintei ceresti… 286 Exista spirite care evoluat numai in spatiu, fara sa se intrupeze?… 288 Duhul-copil… 291 Rugaciunea poate inlatura legea divina?… 294 Iarta greseala semenului tau!… 295 Despre timp si spatiu… 297 Vazul, auzul si simtul duhului… 300 Scanteia divina este o unitate indivizibila… 301 Crearea premergatorilor duhurilor… 303 instiintarea Tatalui divin despre tot ce se petrece in cosmos… 304 Forvispiile… 307 Forvispiile si duhurile s-ar putea vedea… 308 Cei trei Guvernatori… 310 Conducerea Pamantului… 311 Lumea spatiala a Pamantului… 314 Botezul si cordonul fericirii… 316 Judecata si pedeapsa… 324 Omul trupesc este instrumentul de studiu al duhurilor ceresti… 326 Lucrarea Sfintei Treimi… 329 Actiunea duhurilor… 331 Moartea spatiala… 334 Gandirea… 336 Ocupatiile duhurilor intrupate… 337 Crearea duhului… 339 Rolul dreptasului, stangasului si al celui-de-crestet… 342 Conducerea popoarelor… 345 Adevarul isi are gradele lui… 349 Evolutia ideilor… 350 Cauza si efectul corespunzator… 354 Urmarile incalcarii legilor ceresti… 356 Formarea initiatului… 359 Ideile sunt forte… 361 Despre fluide… 364 Stiinta Cerului… 366 Luna. Plecarea din acest sistem… 368 Suferinta este parghia evolutiei… 371 Evolutia se face in grupuri… 374 Cosmosul – creatia… 376 Miscarea si viata soarelui… 380 Constitutia soarelui    … 382 Sfera divina… 383 Duhul uman trece prin mai multe feluri de intrupari… 386 Laboratorul creatiilor… 387 Plecarea duhurilor de pe planeta noastra… 390 Atractivul si electrivul – magnetismul si electricitatea… 393 Duhul cu cele sapte invelisuri… 399 Exista specializare si in Cer… 401 Activitatea divinului Tata central… 403 Diferite categorii de eteruri… 408 Eterul magnetic… 413 Scoala duhului se face prin memorare… 415 Legea fizica si legea morala… 418 Liberul arbitru… 420 Doua forte concura la evolutia entitatii spirituale… 424 Mecanismul gandirii    … 426 Omul e un mic univers… 431 Cele mai bune lectii sunt castigate prin dureri… 434 Visele… 439 Asocierile spatiale… 444 Activitatea duhului este inscrisa in el… 447 Sa slavim pe unicul Tata divin… 449 Gradele spirituale se dau din planeta in planeta… 451 Cele trei mari acte ale vietii umane… 456 Imbracarea duhului cu sapte invelisuri… 459 Civilizatia de altadata… 462 Civilizatiile din alte timpuri – potopul… 464 Pregatirea pentru plecare… 466 Progresul e continuu, dar in valuri… 468 Cele trei categorii de duhuri… 470 Soarele – razele cosmice… 474 Lumina si caldura de la suprafata pamantului… 477 Spatiile sunt pline de unde-ganduri… 480 Intuitia… 484 Trecerea materiei prime prin starea fluidica, gazoasa, lichida si solida… 487 Ierarhia duhurilor planetei noastre… 490 Ideea este o fiinta… 494 Adevarul deplin si adevarul redus… 497 Crearea plantelor, animalelor si omului… 499 Ierarhia in lumea duhurilor albe… 504 Manuirea fluidelor… 505 intai a fost creatia fluidica, apoi cea solida… 509 Propagarea Adevarului… 513 Forma corpurilor ceresti… 514 Duhul pleaca nestiutor de la Centru si se inapoiaza in glorie spirituala… 516 Stiinta revelata va lumina lumea… 518 Totul evolueaza… 519 Formarea Sferei divine… 523 Reintruparea este un examen necesar colectivitatii… 530 Construirea mineralelor, vegetalelor, animalelor si a omului    … 531 Creatia Centrului… 534 Evolutia se face individual, dar si in colectiv… 537 Ciclurile evolutive… 539 Totul s-a nascut din particule haotice… 542 Aparitia omului pe pamant… 544 In esenta sa, duhul este format din trei particule… 546 Lumile se conduc prin puterea sugestiei… 550 Particulele vii alfa, beta si gama… 553 In Cer se face teorie, iar pe pamant – aplicarea teoriei ceresti… 557 Orice duh transmite si receptioneaza idei… 560 Sfera divina si familia umana… 563 Boala duhului… 565 Creatorii centrali… 572 Tatal periferic… 574 Enunturile Tatalui, Fiului si Sfantului Duh… 578 Cele trei zone ale Gloriosului periferic… 591 Totul traieste in sanul Tatalui… 594 Gloriile spirituale ale unicului Tata divin… 595 Ultimul meu cuvant… 597     Fragment:   … incetini si mai apoi s-ar opri activitatea celulara. Din aceasta cauza corpul eteric, corpul vital, poate fi considerat motorul trupului, animatorul sau, de unde si numele de corp vital, corp intretinator de viata.   Corpul eteric este intermediar intre trup si un corp mai fin, aflat mai profund si cu o existenta mai lunga, numit corp planetar, denumit de unii ocultisti corp astral, considerand Pamantul ca fiind una din numeroasele astre ale universului nostru.   Despre trupul nostru am spus ca are o existenta efemera, adica are un inceput, o dezvoltare, un declin si un sfarsit. Din pamantul sau lutul parintilor s-a’ format, din laptele mamei a crescut, din natura s-a intretinut si in pamant se va intoarce. Ca orice in lume, e supus si el legii existentei ciclice – se naste, traieste si piere, asemenea planetelor, stelelor si a tot ce exista in sfera creatiei, pentru ca din materia lor sa se formeze alte corpuri, pe o scara evolutiva mai ridicata. Totul urca pe o scara ce se pierde in vesnicie si catre o perfectiune fara de sfarsit. Pe masura ce trupul nostru – din microscopic cum era in pantecele mamei – devine din ce in ce mai mare, alaturi de el si in interiorul sau, se dezvolta si corpul sau vital.   Dupa cum trupul se intretine prin asimilarea de materii terestre, tot astfel se dezvolta si se intretine si corpul vital, absorbind din spatiu substanta vitala, fluidul, asemanator fluidului din care e format si eliminand materia uzata care si-a indeplinit rolul de motor, de mobilizator al trupului.   Cand – dintr-un motiv oarecare: boala, batranete sau accident – trupul si-a terminat existenta, corpul vital paraseste si el trupul, nemaiputand primi materia vitala din spatiu.   Cand trupul si corpul sau vital sunt prea uzate, spiritul nu le mai poate utiliza in observarile si studiile sale. Atunci spiritul se retrage din aceste invelisuri si se ridica in spatiu, tragand dupa el perispiritul sau.   Dupa moartea biologica, vehiculul vital va ramane o vreme in trup, stand in preajma lui, in jurul cosciugului, al casei sau al mormantului, dar apoi il paraseste. Noaptea, in primele zile dupa moarte, se poate vedea pe intuneric o masa alburie de forma umana, osciland, miscata fiind de curentii fluidici ai spatiului. Acesta este corpul vital al trupului parasit de stapanul sau – spiritul sau scanteia divina. Corpul vital zace in preajma trupului pana ce incetul cu incetul materia sa eterica se risipeste in mediul inconjurator, disparand cu totul.   Cu atat mai sanatos si viguros va fi trupul, cu cat corpul sau vital va fi mai puternic si cu vibratii mai inalte si armonioase.   Corpul vital este cu ceva mai mare decat trupul, depasind periferia acestuia cu cativa centimetri. Persoanele clarvazatoare, ori cele adormite prin pase magnetice, vad in jurul omului o ceata alburie, un nimb cu o latime de 10-20 centimetri – constituind aura eterica. Rar gasim doi oameni care sa aiba acelasi fel de materie eterica. Vehiculul vital este format si el din materie eterica de diferite calitati, existand o stransa relatie intre calitatea trupului si calitatea corpului vital. Cu cat un trup este format dintr-o materie mai pura, cu atat si insotitorul sau, corpul vital, va fi alcatuit dintr-o materie de o calitate mai fina. Prin urmare, intervine si aici legea asocierii si se potriveste vorba: „Spune-mi cu cine te insotesti, ca sa-ti spun cine esti .   Corpul vital, ca si orice corp de materie din lume, are o sensibilitate a sa proprie, o orientare, si din aceasta cauza am zice o constiinta, redusa bineinteles, dar nu mai putin existenta. intr-adevar, el se micsoreaza in fata agresiunii, si se mareste cand este inconjurat de iubire.   Atata timp cat spiritul locuieste in corpul fizic, corpul vital este legat de perispirit si intretine functiile, sanatatea, caldura si puterea trupului. Corpul vital nu paraseste complet trupul si nu se rupe deplin de perispirit, decat in momentul mortii. Noaptea, cand spiritul – pentru a-si trai viata de spirit – paraseste trupul adormit, trage dupa el o parte din corpul vital. Acesta imbaindu-se in oceanul de fluid eteric existent in jurul sau, absoarbe o cantitate din acest fluid, pentru a-si inlocui particulele uzate prin functionarea lor.   Spiritul, care paraseste trupul adormit trage dupa sine, prin perispirit, nivelul superior al corpului vital, si anume cel format din eter reflector si eter lumina. Aceasta evadare are loc fara ruperea legaturii existente intre nivelul superior si cel inferior al corpului vital. Nivelul inferior, format din eter vital si eter chimic, ramane in continuare in trup. In cazul cand se produce ruptura intre aceste doua nivele, survine moartea biologica.   Prin magnetizare, se produce o separare intre trup si spirit. De o parte ramane trupul impreuna cu nivelul inferior al corpului vital, iar de cealalta parte, spiritul cu perispiritul sau si cu nivelul superior al corpului vital. In acest caz, spiritul se comporta ca si cum ar fi liber in spatiu, desi el se gaseste tot in trup, sau prea putin iesit in afara lui. O asemenea separare si o evadare partiala a spiritului are loc si in timpul anesteziei. In acest caz se poate cioparti trupul fara ca acesta sa sufere, intrucat corpul planetar – sediul sensibilitatii si senzatiilor placute sau dureroase – a evadat impreuna cu spiritul pe care il inconjoara.   Totul, marele si micul, imperfectul, ca si sublimul, sunt formate din materii de grade diferite de vibratie. Totul provine din acelasi unic eter, care pe masura ce s-a indepartat de Centrul creatiei si-a incetinit vibratia, iar eterul devenind din ce in ce mai compact, mai dens, mai rece, a trecut in stare gazoasa, lichida si a sfarsit prin a se solidifica.   Departe, in adancul cerului pe care-1 admiram in noptile de vara, se afla o sfera a carei marime intrece pe a oricareia din cele patru universuri.   Aceasta este Sfera-Laborator a tot ce vedem si nu vedem, a tot ce stim si nu stim, sfera din care pleaca spiritul – pentru a evolua secole nesfarsite, dupa care se intoarce la Centrul creator, pentru a porni iarasi la drum, spre o noua etapa evolutiva.   Din aceasta sfera pornesc – din vesnicie si in vesnicia care va veni – in fiecare din cele patru universuri, doi curenti cu o viteza deosebit de mare la inceput, parcurgand o traiectorie spiralata, incomensurabila. Acesti curenti vin si infasoara cele patru universuri, obligandu-le la o rotatie in jurul axei lor, asemenea rotilor unui angrenaj, silite sa se invarteasca de o curea de transmisie. In acelasi timp cele patru universuri sunt purtate de cei doi curenti, intr-o miscare de revolutie in jurul Sferei-Laborator. Cand acesti curenti – unul de natura electrica si altul de natura magnetica – ajung la sfera universurilor, desprind cate o ramura care patrunde in fiecare univers. Odata intrati in cele patru sfere-univers, ocolesc fiecare stea sau sistem planetar, le determina sa…   … la crearea unui trup de om – animat de un duh uman, cunoscut sau necunoscut in acel cerc. Asemenea demonstratii sunt prezentate numai oamenilor care si-au insusit teoria si trebuie sa puna in practica cele invatate de la profesorii lor ingeri.   Cum duhurile creatoare sunt rare si cum cei care merita sa asiste la asemenea manifestari sunt si ei putini, se intelege de ce mediumii de materializari sunt atat de rari.   Viata duhului in eternitate este o scoala. El trebuie sa invete despre tot ce a creat Fiinta suprema, Tatal ceresc – binecuvantat fie Numele Sau.   Cosmosul este cutreierat de ganduri-ordine, plecate de la Unicul Creator, al tuturor creatorilor si de la marii Creatori, din Sfera-Laborator. Aceste ordine brazdeaza fluidul care umple universurile si sunt receptionate de entitati spirituale inaltate la rangul de Fii divini, singurii capabili de a le intelege. Fiii divini sau Guvernatorii sistemelor planetare dupa ce descifreaza si prelucreaza aceste ordine sosite din Sfera-Laborator le transmit guvernatorilor sau ingerilor planetari. Prea putine duhuri umane aud sau descifreaza aceste ordine.   Prin urmare distingem trei categorii de unde-ganduri: fiulare, angelice si umane.   Asemenea unde-ganduri mai pot porni de la inger la inger, in jurul Pamantului Undele ganduri angelice pot pleca de la ingerii solari la ingerii planetari, cu diferite ordine, pentru a se face pe pamant anumite actiuni. Undele-ganduri pot porni de la un Fiu divin sau Guvernator solar catre un alt Fiu divin.   Asadar, spatiile intersiderale sunt pline de o retea de unde-ganduri, care trec in toate directiile, fiind auzite sau receptionate numai de catre cei carora le sunt destinate.   Undele emise de posturile de radio reprezinta in mic ceea ce se petrece, in mare, in campul infinit al universului nostru. Luna este scoala unde ingerii Pamantului instruiesc duhurile albe despre undele-ganduri si fac experientele necesare pentru invatarea acestui capitol din marea Carte a Tatalui divin.   Scoala creatiei Tatalui nostru este fara sfarsit ca si opera Lui. Duhurile avansate trebuie sa invete legile principale ce domnesc in lumile create de Tatal ceresc. Ele sunt chemate, in primul rand sa invete legea legilor – Iubirea, sub toate formele ei, aplicata la fluid, particula eterica, atom, molecula, protoplasma, celula, tesut, organ, organism, planeta, soare, univers, la intregul cosmos. Duhurile trebuie sa-si insuseasca toate formele sub care se prezinta legea evolutiei in regnul mineral, vegetal, animal, uman, angelic si Creator divin; trebuie sa invete regulile, durata, etapele si toate aspectele acestei vesnice transformari, a evolutiei, care poarta totul, in vesnicie, tot mai sus, spre desavarsire. Preocuparea cea mai insemnata dintre toate este stiinta vietii, stiinta operei Tatalui divin – binecuvantat fie Numele Sau.   Copilul-om ajuns la varsta de 7 ani este capabil sa inteleaga multe lucruri si memoria sa retine multe invataturi. Ani de zile, fiinta lui se straduieste sa afle despre trecutul si prezentul a tot ce-l inconjoara. La 14 ani, intelegerea lui cuprinde un orizont destul de vast, iar la 21 de ani – de trei ori sapte – se afla in deplinatatea judecatii. Puterile sale sufletesti sunt acum atat de inalte, incat poate analiza evenimentele si fenomenele din jurul sau. Prin rationamente, doar din cateva premise, el poate scoate la iveala adevaruri abstracte. De acum a pornit pe drumul unei cariere, asigurandu-si oarecum existenta trupeasca. isi incheaga o familie si incepe adevarata sa opera omeneasca. De acum incepe sa-si depene firul destinului, invatand viata sub toate aspectele ei, cu toate bucuriile si amaraciunile ei.   De la nastere si pana in mormant viata este o continua scoala. Scopul reintruparii este invatarea si iar invatarea. Ne nastem pentru a veni la scoala materiei celei mai dense, pentru a cunoaste, pentru a invata tot ce se refera la ea, ca fenomene, ca viata si legi.   Tatal a statornicit ca aceasta scoala – teoretica si practica – sa fie continuata si in spatiu. Ea va fi urmata, pe rand, pe toate categoriile de planete, pe toate rangurile de sori, in toate cele patru universuri, si mai departe – in toata creatia nascuta in Sfera centrala sau Laboratorul divin. Putem spune ca scoala nu are sfarsit, caci Tatal mereu creeaza alte forme de materii si fiinte, stabileste legi noi. Viata fiind vesnica, si invatarea este vesnica. Prin urmare, dupa o perioada de recuperare, duhurile planetei noastre sunt adunate din timp in timp, in anumite locuri, unde li se predau cursuri sau conferinte in legatura cu diferite subiecte, potrivit gradului lor evolutiv. Conferentiarul este totdeauna o entitate din lumea alba. ingerii planetei noastre tin la randul lor conferinte duhurilor albe, facand destainuiri asupra tainelor ceresti, initial despre cele privitoare la Pamant apoi despre cele referitoare la sistemul nostru solar, si, in fine, despre tainele legate de cosmos si infinit.   Nu ma pot opri fara sa evidentiez misiunea acordata unor entitati spirituale – de a lua legatura cu lumea terestra. Sfanta Treime a Pamantului, cu aprobarea Forului solar, desemneaza in anumite perioade si in anumite puncte ale planetei, entitati spirituale, duhuri albe, din ceata preotilor, calugarilor si arhiereilor ceresti, pentru a prezida, sfatui si conduce cercurile de revelatie de pe suprafata globului. In toate veacurile, Cerul, conducerea spirituala si materiala a Pamantului a cautat sa stabileasca cateva faruri, de unde sa radieze lumina nemuririi spiritului si a cunostintelor privitoare la natura vazuta si nevazuta. Din aceste cercuri de revelatie se raspandesc cunostintele si astfel se da prilej omenirii sa ia contact si sa mediteze asupra ideilor care au framantat-o din vesnicie, aici sau pe alte planete. Ele vor constitui traditia, legenda, stiinta initiatica, anonima despre viata, ingeri, Creatori, Divinitate.   Tot Forul solar suprem permite, in anumite cercuri, ca mari Lumini – cu savanta lor stiinta si cu ajutorul a sute si mii de entitati – sa produca diferite fenomene, levitatii, scrieri, materializari etc. Dar crearea unei fiinte umane, animale, vegetale sau minerale, reprezinta culmea manifestarilor fortelor ceresti. Ele produc omului – demn de a participa la asemenea manifestari – o negraita impresie si, de aici, o nezdruncinata convingere in ceea ce priveste existenta vietii dincolo de mormant.     Nu mai insist asupra acestui capitol care si-a propus sa expuna judecata, viata si ocupatia duhului in spatiu, aceste subiecte putand face obiectul unui tratat voluminos. Intentia mea este sa dau cititorului o idee generala despre natura in mijlocul careia isi duce traiul. Vor veni altii dupa mine, care vor largi cercul revelatiilor, spre luminarea omenirii si gloria Tatalui ceresc – binecuvantat fie Numele Sau, acum si in vecii vecilor. Amin.   Omul trupesc este instrumentul duhurilor   Tu esti om trupesc. Eu sunt om al spatiilor, sunt un spirit. Exista vreo deosebire intre mine si tine? Da. In afara de faptul ca eu nu mai am trup si corp vital, ca si tine, mai exista o deosebire, si inca foarte mare: eu posed o memorie deplina, completa, atat din trecutul meu cat si din viitor, pe cand tu nu ai decat memoria vietii actuale. Memoria mea imbratiseaza sute de mii de ani trecuti si viitori, pe cand a ta abia retine pe cea a catorva zeci de ani din viata actuala. Din fericire pentru tine, reducerea memoriei tale integrale dureaza numai in timpul zilei, in timpul starii de veghe. Noaptea, cand iti parasesti trupul dispui ca si noi de memoria divina. Desi, gratie memoriei mele, posed tot ce am invatat, vazut si auzit mii si sute de mii de ani, constat ca inca nu cunosc pe deplin structura intregului univers. Creatorul parca a voit ca opera Lui sa ramana un mister pentru copiii Sai. Dar tot El a pus in fiinta noastra dorinta vie, nesatioasa sa-L cautam, sa-I cercetam operele. Gratie capitalului agonisit de milioane de ani — chiar de miliarde de ani, de cand am venit intaia oara pe lume ca duh, copil al Tatalui meu ceresc – gratie dorintei de a iscodi si afla, eu cunosc ceea ce tu, ca un pelerin trecator in aceasta viata trupeasca, nu poti sti. Asa fiind, sunt dator, in virtutea legii solidaritatii, sa te luminez si pe tine, in starea ta de veghe asupra multor probleme de care nici nu banuiesti. Tu ai simtul perceptiei vizuale si auditive. Noi il avem pe al nostru, cu totul diferit de al vostru si, in plus, e unitar. Ochiul vostru nu va vedea ceea ce vede corpul nostru. Urechea voastra nu va auzi undele sonore de natura fluidica, percepute de corpul nostru. Voi vedeti si auziti in lumea fizica; noi vedem si auzim in lumea noastra eterica. Cand vederea voastra a slabit va serviti de ochelari sau cand e neputincioasa pentru a vedea lucrurile prea mici va serviti de microscop. Ceea ce vede omul cu microscopul nu va vedea niciodata cu ochiul liber. Exista momente cand vrem si noi sa studiem materia fizica, dar sub unghiul sau aspectul uman trupesc, iar nu cel spiritual. In acest caz, sugeram unui om intrupat sa priveasca obiectul dorit. Undele fizice venite de la acel obiect sub – forma de imagine impresioneaza retina omului si sunt transmise prin intermediul nervului optic pe cortex; de aici sunt preluate de dublul vital, care transforma undele fizice in unde psihice. Spiritul acelui om primeste atunci undele microscopice purtatoare ale imaginii respective si afla ce este in fata sa. Eu ma alatur acestui om si prin undele sale psihice vad obiectul respectiv sub aspect fizic, pamantesc, adica il vad ca si cum as avea si eu un trup. Dupa cum microscopul va serveste sa vedeti cu ochii vostri microbii, imposibil sa-i vedeti direct, tot astfel si noi ne servim de voi, pentru a lua cunostinta, sub aspect fizic, pamantesc, de lumea fizica, unde nu de mult aveam si noi un trup. Dar nu numai voi, oamenii emiteti unde psihice vizuale, ci si animalele emit unde vizibile pentru noi. Chiar cele mai mici insecte emit undele lor, percepute de noi, daca vrem. Asadar, noi vedem ceea ce vede o musculita, vedem microbii, invizibili pentru tine, pe care – ea ii cauta si inghite cu mare placere. Prin urmare, noi vedem si omeneste, prin intermediul vostru, dar vedem si ceea ce este invizibil ochilor vostri, dar este vizibil pentru unele animale. De pilda, musculita asezata pe o masa de sange inchegat, vede o retea de fire prin ochiurile careia se afla globulele de sange albe si rosii, iar uneori si microbii aflati printre ele sau in ele. Ea emite unde psihice si eu vad prin intermediul lor ceea ce voi vedeti numai cu microscopul. De cate ori nu ne abatem pe la laboratorul unui savant si cercetam, nevazut de el, ceea ce observa sub microscopul sau. Vedem imaginile si ii citim gandurile, reflectiile sale privind ceea ce vede sub microscop. Vezi, draga frate, de cate mijloace dispunem noi? Asemenea taine ale lumii noastre sunt nenumarate, dar nu le putem marturisi oricui. Pe de o parte orice comunicare trebuie sa aiba o autorizare prealabila a marilor nostri superiori, iar pe de alta, nu vrem sa parem asemenea unor visatori, pentru ca de cele mai multe ori comunicarile noastre par a fi absurditati pentru voi. Revin, spunandu-va ca avem mijloacele noastre de investigare, datorita constitutiei corpului nostru. Vederea noastra este dubla: vedem in lumea duhurilor dar vedem si in lumea fizica, trupeasca, ceea ce vad oamenii trupesti. Aceste facultati le avem si in privinta auzului. Undele voastre sonore, aeriene-fizice, fiind foarte grosolane, cu vibratii de unda foarte lungi si de intensitate mica, nu le putem auzi. Daca dorim sa auzim fizic, trupeste, ne asezam in apropierea capului unui frate intrupat. El primeste in urechi undele sonore fizice. Acestea sunt conduse prin nervul auditiv la sistemul cerebral, al carui dublu vital le transforma in unde psihice. Numai sub acest aspect de unde psihice spiritul vostru poate percepe sunetul din lumea voastra fizica. Asadar, undele sonore fizice, transformate in unde psihice de dublul vital al sistemului vostru cerebral, sunt percepute de noi ca si cum am avea urechi, auzim ca si fratele nostru intrupat. Din cele expuse se vede – si sa nu va fie cu suparare – ca ne servim de voi dupa cum voi va serviti de anumite instrumente sau dispozitive. Subiectul descris mai sus nu-l vei gasi pomenit in nici o lucrare omeneasca, iar daca mai ai rabdare iti voi spune inca o taina. Iata un fenomen ciudat si in acelasi timp interesant pentru voi. Din diferite motive, un om are trupul sau grav ranit sau bolnav. Prin sistemul sau nervos periferic, durerea fizica se transmite sistemului cerebrospinal. Acolo este transformata de catre dublul vital in unde psihice de durere, si in aceasta stare este simtita si de duh, care sufera ingrozitor. Daca nervul sensibil prin care se transporta sensibilitatea durerii de la organul bolnav pana la sistemul cerebrospinal este taiat sau anesteziat, sensibilitatea durerii, nemaiavand pe unde veni la dublul vital al sistemului cerebrospinal si deci la spirit, nu mai este simtita. Cum nu mai exista durere? Exista, dar ea este resimtita doar de celulele afectate – bolnave sau ranite – care, in virtutea constiintei lor, pornesc sa repare rana produsa ori sa vindece organul bolnav. De aceasta reparatie spiritul nu are, in acest caz, nici o cunostinta. Mentinut astfel sub actiunea continua a narcoticului, duhul poate sa-si piarda trupul, chiar fara sa stie de aceasta pierdere.   … sisteme planetare unde traiesc oameni asemanatori cu cei de aici. De asemenea, aflam ca unii oameni sunt lipsiti de oase si trupul lor este gelatinos ca al meduzei. In fine, nu toti oamenii au aceeasi infatisare si proportii ca si voi. In incheiere, retineti bine ca evolutia omului se face in grupuri, si nu individual. Cosmosul – creatia   Cand o nebuloasa porneste din Centrul creator ca sa dea nastere unui astru si unui sistem solar, ea cuprinde in sine totul: materii si spirite, de la a (alfa) la co (omega). Odata plecata, nebuloasa urmeaza o traiectorie in spirala catre una din cele patru universuri ale sferei create? Am mai pomenit odata ca Tatal creator a facut pana acum patru universuri, care se rotesc in jurul Sferei divine centrale sau a marelui Laborator, de unde ies toate: materii si spirite. Cele patru universuri se dilata si contracta mereu, si in acelasi timp au tendinta de a se mari si indeparta de Sfera centrala, de care apartin si din care au fost rand pe rand create. Fiecare din ele cuprind in interiorul lor zeci de miliarde de astre, inconjurate de una, doua, trei, sapte, noua sau douasprezece corpuri ceresti, numite planete. Sfera centrala este fluidica, deci invizibila ochilor si instrumentelor omenesti. Ea este asezata in abisul   Cerurilor, in mijlocul celor patru universuri si omul nu o banuieste, pentru ca el niciodata nu o va putea vedea. Sfera centrala sau Sfera divina executa o miscare de rotatie in jurul axei sale inchipuite. De asemenea, cele patru universuri executa fiecare cate o miscare de rotatie in jurul axei lor si o miscare de translatie in junii Sferei centrale. Cele patru universuri sunt de evolutie si constitutie diferita, fiind asezate in jurul Sferei divine pe o linie inchipuita in forma de spirala. Prin urmare, cele patru universuri nu sunt la aceeasi departare de Sfera centrala. Privite de sus, in proiectia unui plan orizontal, cele patru universuri par a fi asezate dupa directia celor patru brate ale unei cruci. Fiecare planeta executa o miscare de rotatie in jurul axei sale si una de translatie, pe un drum ideal in forma de elipsa, in jurul soarelui din care a derivat odata. Dar si sorii executa o miscare de rotatie in jurul axei lor si alta in forma de elipsa in jurul centrului universului de care depind. Asadar planetele se invartesc in jurul sorilor lor, sorii – in jurul centrului universului lor, iar cele patru universuri se rotesc in jurul Sferei centrale, a Sferei divine. E greu sa va faceti o idee asupra marimii Sferei divine, a Sferei-Laborator. Este aproape imposibil sa intelegeti dimensiunile cuprinse in Infinit sau cosmos de cele patru universuri. Nici fantezia cea mai fecunda nu v-ar putea apropia de marimea lor. Sfera centrala, Laboratorul, cuprinde toata gama de materii: de la cea mai fina -cu care s-a inceput initial toata creatia, si pana la materia atomica. De asemenea, ea cuprinde toata gama de duhuri: de la duhul numarul unu, incepatorul vietii, si pana la duhul infinit de evoluat, vecin cu insusi Creatorul sau. Cat priveste sferele universuri, ele cuprind tot ce cuprinde si Centrul creator, plus fluide din ce in ce mai condensate, pana la starea gazoasa, lichida si solida. Ele cuprind de asemenea o gama nesfarsita de duhuri: de la duhul animator de atom, molecula, piatra, planta, animal, om, inger planetar, inger solar si pana la duhul de Guvernator solar. Zi si noapte, secunda de secunda, din Centrul divin se revarsa catre cele patru universuri un torent de fluide datator de viata. Cursul acestui torent fluidic este in forma de spirala. Din acest urias torent cosmic se desprind ramuri in interiorul fiecarui univers, la fiecare soare si fiecare planeta, pentru a le da un impuls nou de viata. Gratie acestui curent de hrana cosmica, planetele traiesc miliarde de ani si sorii lor corespunzatori – si mai departe, pana la zeci de miliarde de ani. In afara de acest curent, urias torent cosmic, invizibil, insesizabil pentru voi, oameni trupesti, corpurile ceresti existente mai sunt vivificate, din timp in timp, de materiile fluidice aduse in drumul lor vertiginos de comete – corpuri ceresti cu rolul de a distribui energii, materii fluidice celorlalte corpuri ceresti, in cursul existentei lor. Cometa vine de la Centrul creator, inconjoara sorii, stelele, lasand la fiecare o parte din materia divina cu care a fost incarcata. Dupa milioane de ani, cand si-a indeplinit rolul de caraus, cometa se transforma intr-o stea si dupa aceea intr-o planeta. Atata timp cat un corp ceresc – planeta sau soare – are in sanul sau fluide datatoare sau intretinatoare de viata, el va trai, continuand sa existe pe firmament, in spatiul unui univers. Cand, dupa trecerea a miliarde de ani, pierde treptat din fluidele sale – fluidul magnetic in special – planeta moare; incetul cu incetul se sfarama, se pulverizeaza si mai apoi se fluidizeaza. Sfaramaturile vor rataci prin spatiu si dupa o vreme vor fi atrase de alte corpuri ceresti, cazand sub forma de meteoriti de diferite marimi. Pulberea lor va rataci prin spatiu si va fi atrasa de vartejurile noilor stele sau sori, formand scheletul in jurul caruia se vor concretiza fluidele, pentru a constitui gaze, lichide si – cu vremea – solide. In fine, fluidele planetelor disparute vor fi luate de marele curent cosmic centripet, care, dupa ce a luat de la fiecare din miliardele de corpuri ceresti, planete si sori, elementele lor uzate, se intoarce in Sfera centrala pentru a se transforma, pentru a-si primeni fluidele datatoare de viata, pornind din nou spre cele patru universuri.

Editura: Prestige

Logo