- 20%

Ecouri din trecut (Seria Outlander, partea a VII-a) – Fantasy – Nemira

Vandut de librex.ro

SKU: 896d1d9f7748 Categorii: , , Tag:

lei59.99 lei47.99

100 în stoc

Cumpara Acum

PRETURILE POT SUFERI MODIFICARI

A saptea parte din seria OUTLANDER. Povestea care a stat la baza serialului OUTLANDER. O poveste fara rival. Personaje de neuitat. Detalii istorice savuroase. Bestseller The New York Times & The Sunday Times Extraordinara poveste a lui Jamie Fraser, scotianul din secolul al XVIII-lea, si a sotiei sale, Claire, care calatoreste in timp din epoca moderna, continua. Cei doi se trezesc prinsi in valtoarea Revolutiei Americane si vor fi silitisa se confrunte cu propriile temeri, credinte si neimpliniri. Jamie, un fost iacobit si rebel fara voie, stie ca americaniivor obtine victoria, dar si ca a fi de partea celor care vor invinge nu ii garanteaza supravietuirea. El ar prefera sa moara decat sa lupte impotriva fiului sau, William, care este locotenent in armata britanica… „Veti avea parte de tot ce asteptati de la Diana Gabaldon… aventura, istorie, romantism si fantezie.“ The Arizona Republic „Ma bucuram ca nu ma uitasem mai devreme la gradina. Nu as fi suportat sa o vad in timpul iernii, cand totul era pustiu. Am privit tijele innegrite si intarite, covorul de frunze care putrezise pe pamant. Privelistea ar fi frant inima oricui, dar gradina nu mai parea parasita. Plante rasareau peste tot, impodobite cu flori mici, iar primavara isi asternea ghirlandele peste ramasitele iernii. Desigur, iarba si buruienile reprezentau jumatate din plante; pana in vara, padurea o sa ia in stapanire gradina, iar copacii o sa ocupe parcelele pe care crescusera candva ceapa si varza. Amy pregatise un nou strat pentru legume, in apropierea vechii cabane. Nici ea, nici altcineva din Ridge nu mai punea piciorul aici.“ Fragment din carte: Vestea adusa de William , conform careia americanii scapasera, a fost primita , mai bine decat s-ar fi asteptat .  Avand sentimentul puternc ca il incoltisera pe inamic, cei din armata lui Howe se deplasau cu o viteza remarcabila. Flota amiralului era tot in Gravesend Bay. Intr-o singura zi, mii de soldati au fost adusi cu repezeciune la tarm si apoi s-au imbarcat , pentru a traversa intinderea de apa catre Manhattan. In ziua urmatoare, la apus, companii formate din soldati bine inarmati au luat cu asalt New Yorkul, doar pentru a descoperi ca transeele erau goale si fortificatiile , abandonate. In timp ce William era dezamagit deoarece sperase la o razbunare directa, de natura fizica, evolutia evenimentelor l-a bucurat nespus de mult pe generalul Howe. Impreuna cu ofiterii sai de stat-major, si-a stabilit cartierul general intr-un conac numit Beekman House si s-a gandit sa-si consolideze pozitia in colonie. Printre ofiterii cu vechime s-a manifestat o oarecare iritare, deoarece unii isi doreau ca americanii sa fie urmariti si nimiciti – si William dorea asta, bineinteles – , dar generalul Howe era deparere ca infrangerea si retragerea vor duce la slabirea armatei lui Washington si ca iarna va contribui la nimicirea acesteia. –  Iar intre timp, a spus locotenentul Anthony Fortnum, privind la mansarda imbacsita unde fusesera incartiruiti trei ofiteri, cei mai tineri din statul-major, intre timp, noi suntem armata de ocupatie. Acest lucru ne da dreptul sa ne bucuram de placerile situatiei, nu-i asa? – Si care ar fi acelea? a intrebat William, cautand zadarnic un loc in cre sa-si puna geamantanul uzat, care adapostea cea mai mare parte a bunurilor sale. – Ei bine, femeile, a raspuns Fortnum, ganditor. Femeile, cu siguranta. Sunt sigur ca la New York exista localuri. – Nu am vazut niciun localcand veneam incoace, a spus Ralph Jocelyn cu indoiala. Si am cautat! – Nu te-ai straduit destul, i-a intors-o Fortnum. Sunt sigur ca exista locuri in care ne putem distra. – Aici gasesti bere, a replicat William. Exista un local decent, care se numeste Fraunces Tavern, chiar la doi pasi de Water Street. M-am oprit si am baut o halba acolo, inainte sa ajung aici. – Trebuie sa existe ceva mai aproape! a obiectat Fortnum. Eu nu merg pe jos atata drum, pe caldura asta!

Editura: Nemira

Logo